Prieteni

Multe s-au mai întâmplat zilele astea și din păcate nu prea am mai avut timp sa trec pe aici.
In primul rând, am primit o nota buna pentru blog de la o colega care se ocupa de asemenea de un blog, lucru ce ma bucura în mod deosebit, având în vedere ca respectiva colega este un creator apreciat prin numeroase premii I obținute la concursuri naționale de literatura.
In al doilea rând, cred ca astăzi am întâlnit cu adevarat doua persoane despre care chiar pot sa spun fără nicio urma de îndoiala ca îmi sunt prietene. Toți credem ca un prieten este cel care te însoțește când îți este bine, care te ajuta, dar un prieten adevarat este cel care are curajul sa te critice cu tărie și sa nu se lase înduplecat de faptul ca tu nu răspunzi foarte bine la critici.
Dupa definiția mai sus enunțată, astăzi, când am ajuns la scoală, C. și R. mi-au atras atenția ca greșesc și ca trebuie sa am mai multa grija cu ceea ce fac(problema în sine nu este relevanta acum). Pentru ca eu sunt excesiv de mândru și orgolios, accept foarte greu sfaturi de la alții, asa ca nu am ezitat și am ridicat tonul, parându-mi-se ca cele doua colege au ceva cu mine. Abia după câteva ore, întorcându-ma acasă de la pregătire, am realizat ca eu chiar am greșit( spre marea mea surprindere) și ca cele doua colege erau bine intenționate, nu vroiau sa-mi scoată ochii.
Cu aceasta ocazie vreau sa va mulțumesc, dragele mele C. si R. pentru ca nu ați ezitat sa ma criticați și sa ma ajutați sa-mi dau seama ca nu sunt zmeul zmeilor și ca trebuie și eu sa am grija ce fac.

Dimineata...URA!!!

Chiar daca in general sunt un tip relativ activ si cu chef de viata, unele dimineti ma omoara.
De exemplu azi, dupa ce m-am trezit, am venit aici, am terminat ce am inceput aseara, si cam atat. Nu mi-am baut cafeaua, nu am fumat, si la ora asta trebuia sa fiu in statia de autobuz, dar nici ca misc de aici cand Eric Clapton canta doar pentru mine in dimineata asta. Nu canta pentru oamenii din fata scenei, nici pentru televiziuni, canta doar pentru mine. Fiecare acord, fiecare oscilatie a unei corzi de chitara rezonează perfect cu starea mea din aceasta dimineata.
Chiar daca vreau sa mai stau, cu o sfasiere de inima va zic ca trebuie sa plec altfel voi avea absente la engleza de nu o sa incapa in rubrica.

Multumim Electrica

Într-o sambata (12/03/2011 mai exact) cand ma intorceam din oras, ajuns in fata scarii observ ca toata strada e cufundata în intuneric. Asa cum Murphy spune, tot ce poate sa mearga prost va merge prost. Bineînțeles, telefonul mobil era descarcat, iar laptopurile parintilor nu mai aveau baterie. Dupa ce ai mei au sunat la deranjamente, mi-au comunicat ca curentul nu va reveni decât peste câteva ore. Nu prea aveam ce sa fac, asa ca m-am dus sa fumez o țigară (țigara, cel putin la mine, are un efect foarte interesant asupra gândirii, sporind potenta generării de idei). Atunci mi-am adus aminte ca tata a cumpărat acum cateva zile un obiect complet inutil, dar care s-a dovedit foarte folositor atunci. Este vorba despre o lanterna care se prinde pe cap, din acelea de care folosesc și minerii. Dupa ce mi-am pus lanterna pe cap, am intors ochii spre bibleoteca si m-am gândit ca cititul mi-ar ocupa placut cele cateva ore de bezna. Aici a aparut o problema aproape imposibil de rezolvat-ce sa citesc? Dupa cum va imaginați, experienta mea de pana atunci era data de Harry Potter și Jules Verne. Totusi, nu am lasat aceasta problema sa ma oprească, asa ca am ales cartea dupa un criteriu care acum mi se pare o tampenie-grosimea.Asa am pus mana pe "Ce este cultura?" de Jerome Clement. Am terminat micuta carte aproape imediat și mi-a lasat o pofta pe care nu o mai simtisem. Nu-mi era pofta de vreo mâncare exotica sau de vreo tigara cu arome-IMI ERA POFTA SA CITESC.
Așadar, cum am scris și în titlu, vreau sa mulțumesc companiei Electrica pentru ca, datorita sistemelor vechi de zeci de ani, a reușit sa-mi deschidă o noua lume.

Hello world!

Este destul de greu sa fiu aici, in fata tastaturii si sa-mi pun gandurile pe o bucata alba de monitor. Cand sunt la o cafea sau imi fumez tigara parca ideile vin mai usor. Totusi, cu chiu cu vai, mi-am lansat in sfarsit blogul. Vreau sa va spun foarte multe, asa ca voi simplifica postarile in cateva categorii: carti, muzica, filme si jurnal. Sper sa reusesc sa va captez imaginatia si sa reveniti pentru un sfat despre o carte, un film sau o melodie.